Morala ruginita

Suflet inchis si amar in confuzii digera prezentul ruginit ca pe propria inima. Inchis.

Advertisements

Tremur… in cuvinte.

Reflexia se  plimba lin pe propria cornee. Cuvintele mele tremura in soare, iar mintea mea transcende de la haos la nimic. Un nimic inghetat de propria neliniste. Cu sufletul patat de agitatie incerc sa ma linistesc.

Clipesc alaturi de tine.

Prind o apatie fata de confuzia mea. O perioada plina de regrete.

Catharsis…

Nu o sa ma mai complic cu nimeni. Nu mai lungesc degeaba cuvintele, nu ma voi mai irosi. M-ai pierdut.

Am inghitit destule cioburi pentru voi si m-am saturat.

Ignoranta. Atat pot spune.Mai bine singur cu propria umbra decat alaturi de fantome ce-mi ranesc sufletul insangerat cu trandafiri. Fara logica.

Ating lumina si pot simti! Este calda pentru glasul tau.

Simt…

Cum totul a trecut.

Si in final privesc ce-a ramas in urma, adica nimicul rece de la gunoi.